01
Feb
09

Geneza ProTezei in AntiTeza cu Teza IpoTezei

Teza situatiei: exact ca ala care zicea (vorbe de duh, ma-ntelegi…): “What doesn’t kill you, simply makes you… stranger”.

[pauza plina de insemnatate. Iti aduci aminte in ce film ai vazut asta, dar mai ales in ce context]

Adica, daca ai ajuns in camera de care vorbeam mai demult in vreo doua posturi, camera aia mica cu gaurica prin care ma uit eu, asta cand sunt eu la gaurica si nu e altu, oricum nu sunt multi care sa se uite prin gaurica aia, atunci (vorbesc de experienta din camera. Nu mai vorbesc despre gaurica) nici nu te prinzi ce-ai patit. Adica cel mai probabil pleci cu un sentiment de usurare si cu o nevoie de a reveni. Adica e drog pur, pentru ca te invadeaza sentimentul de siguranta. Si-ti mai iei o bere. Oridecare. Eu beau blonda iarna.

[probabil ca ai un flash cu o seara anume]

Ipoteza: sunt suparat acu. Ascult Pink Floyd, nu pentru ca simt eu nevoia, si pentru ca nenorocitii astia si-au creat o aura de muzica special facuta pentru a fi gustata de snobi. Deci: Ascult Pink Floyd probabil din cauza snobului care sta ascuns in mine si iese din cand in cand la suprafata si-mi spune: “Acu’ ar trebui sa spui ceva inteligent” sau “Acu’ e momentul sa asculti Pink Floyd. Desi nu intelegi nimic, fa-te ca pricepi si te atinge la suflet” sau “Ia-ti ba ochelari noi.” Chiar daca cei vechi nu aveau nimic…

[probabil ca am diluat ideea, deci tre sa ai o moaca incruntata]

Asadar (acu rezum pentru cei care citesc pe diagonala blogul meu pe care il am tot din snobism, iar ei il citesc… ghici de ce?! … mama lor de bloggeri!…): Sunt suparat si ma descarc pe blog. Asta e o ipoteza din simplul motiv ca poate nu sunt suparat. Dar pornim de aici. Intelegi?

[aici dai din cap ca ai priceput]

Sa continuam! Eu cand sunt suparat imi vin in cap idei. Adica daca la lei le vin idei cand se plictisesc, mie-mi vin cand ma supar. Probabil de-aia eo-s ce sunt, si ei sunt lei. Eo pentru ca ma supar foarte rar, iar ei pentru ca nu se plictisesc niciodata. Poate si de-aia suntem cretini cu totii. Pentru ca nu avem niciodata idee ce sa facem. Adica ei tre sa fie plictisiti si sa ma enerveze ca sa ajungem in punctul unui brainstorming eficient.

[ai senzatia ca am vorbit despre tine. N-am sa clarific asta. Te faci ca treci peste. O sa te lamuresti]

Ce idee am eu acu in cap? (intreb retoric. E logic ca blogu asta, ca de-aia-l scriu!)

[esti satisfacut. Stiai dinainte ca asta am sa spun. Te-ai prins inaintea tuturor, nu-i asa Cititorule?]

Geneza: adica, s-o luam de la inceput…

Sunt in filmul meu prost pe care l-am imaginat niste zile. L-am construit, te-am convins sa te alaturi, si i-am dat drumul pe scari. Filmului. Nu e nici un regizor care sa fi facut ceva asemanator cu ce traiesc eo acum. Poate Guy Ritchie in „Snach”. Am cautat mult sa spun un film care sa se apropie. Am vrut sa dau un citat plin de intelepciune dintr-un film d-ale lui Kubrick sau Allen, da’ ba! Nu e nimic sa se asemene cu ce se-ntampla. Intelegi?

[te gandesti ce film a lu’ Kubrick ai vazut. Iti zic eo: Ai vazut, las-o asa.]

Toate se trag de la un rahat de moment in care sta agatat tot sfarsitu’ asta de saptamana: Momentul in care am downloadat Futurama. A venit surprinzator de repede. Adica 13 Giga care te lovesc in douaj de minute, e un semn. Si-atunci am ajuns pe fus orar de Batman. Adica, ziua eram eo, si noaptea ma uitam la Futurama.

[nu te stramba. Ai inteles ca faceam referire la cele doua bucati din mine care se bat cap in cap. Cea serioasa, ziua-mi fac treaba si cea ascunsa: fetisul nocturn]

Asa.. si cum ma uitam eo la Futurama, la un moment dat s-a itit (pâc) examenul la materia aia. LaBeDe. Si-atunci, Futurama, erou’ meu nocturn (eroii nu mor niciodata ba!), a devenit „outcast”. Asa ca Batman.

[Acu ai inteles de ce am dat-o asa.]

Si l-am haituit si alungat din micuta mea viata, pe sclipitorul Futurama, pentru ca era erou’ pe care-l meritam, dar nu aveam nevoie deocamdata de el. Si m-am despartit de el in miezu’ noptii, omorand a doua mea faţă.

Uite, aici e de facut o mica paranteza, pentru ca mi se pare incredibil de metaforic sfarsitul filmului (ma refer la “The Dark Night”, nu la filmu vietii mele care oricum e de doi bani, da’ vad ca citesti cu interes). Adica, la sfarsitu’ filmului, cand Two-Face si Batman cad in hău, moare cu adevarat cea de-a doua faţă alu’ Bruce, s-anume Batman. Moare ideologic nu fizic, nu ma intelege gresit. Si-atunci urmeaza scena in care el ia decizia de care ii fusese cel mai frica. Nu e finalul la care te astepti de la un film cu Batman. Teoretic, in bunul stil AMERICAN, trebuia sa se termine in “coada de peşte”. Ca trilogia Bourne. In Bourne Ultimatum, la final cand Matt Damon ajunge in apa dupa o cazatura uraaaata de pe un bloc, si esti sigur c-a murit, adica sta nemiscat 10 secunde, se zbate brusc si se termina filmu. Uite, asta e final AMERICAN. Nu ca ala din Seven Pounds, cand esti sigur (cam de cand se sinucide) ca-i doneaza de fapt inima gagicii. Ceea ce nu prevezi e ca-i doneaza ochii orbului. Se poate oare face asa ceva?! Ma rog… in concluzie, The Dark Night asta, se termina cum nu se termina in general filmele americane, si CULMEA, Joker avusese dreptate cand spune ca singurul lucru care te-ar putea tine la suprafata in lumea asta e sa n-ai reguli, iar Batman, isi calca pe principiile lui cand devine proscrisul. Adica practic, cum dracu’ erou’ sa asculte de anti-erou?! Sau cine e eroul?! Joker functioneaza ca oglinda in filmu’ asta, si cu asta inchid mica paranteza. O sa pun candva un blog si despre film.

Deci, am haituit fetisu meu nocturn si m-am intors la faţa mea de zi: facultatea. (sau cat imi pasa despre ea. Subiectu raspunde la intrebarea “Despre cine se vorbeste?”, dar nu si subiectul de examen)

Inainte sa ma culc (asta fiind pe la 3 dimineata, logic) imi pun ceasu sa sune la 6:30, stiind ca oricum pana la 7 nu ma ridic din pat si aveam examen de la 8. asa ca, mama dracu’, pun ceasu sa sune la 6:30.

Si culmea, m-am trezit la 6:30, am baut doua guri de cola, m-am uitat la plantele carnivore ale lu’ colegu, m-am uitat pe geam, am injurat ploaia, m-am imbracat si-am plecat la examen. Problema mea cea mai mare nu era ca nu dormisem sau ca nu invatasem. Pentru ca am invatat si am dormit un pic. Problema adevarata era ca stiam ca n-am sa dorm dupa examen. Au fost subiecte naspa, probleme naspa si colegi dubiosi. Nu ai expresie a feţei mai relevanta ca cea de dimineata. Am scris si despre asta la un moment dat…

Am asteptat rezultatele, am luat examenu’, irelevant cu cat, am vazut colegi “miscati” de situatia incontrolabila in care se aflau, am fost trist cu ei, am fost vesel cu ceilalti si-am trecut peste… peste rectorat ma refer… am sarit peste intreg corpul lenes al rectoratului FIX in Piranha. In 30 ianuarie 2009 anu’ Domnului, la ora 12 si ceva. O bere. Inca o bere, se face doua, se face noua, inca una doua si ajungem la ce e mai important: elementul E (cu “E” de la element).

La pranz, se facea ca ploua. Era tare mohorata vremea, iar noi eram posaci sau pozaci. Adica poZăceam in Piranha la bere. Ca-n fiecare sfanta zi de Vineri, lumea se anunta inainte c-o sa vina. Si se anuntasera deja si elementul PP, adica Pseudo-Perturbator. Asta e inofensiv deobicei, dar daca se chinuie putin te scoate din pepeni si strica tot. Si se mai anuntase si elementul BIM (Bereeee, Inainte MARŞ!). Asta e simpatic tare. E ala care tine socoteala la cat ai baut, cat mai bei, mai ales la cat bea el. Niciodata nu se face de ras si nu te face de ras. Am presupus ca vine cu elementul SP, adica Suflet-Pereche. Elementul PP, stiam ca vine cu NIDNSMFCAI (nu inteleg da nu spun, ma fac ca am inteles) pe scurt N. Asadar petrecerea era intre noi impreuna cu PP, N, BIM si probabil SP. Adica in total 7. Dar doar cateva entitati separate. Dupa vreo juma’ de ora, sa zic asa, s-a mai anuntat si elementul S, de la scriitor. Din pacate n-am fost prea atent si am uitat de el, concentrarea fiindu-mi asupra lui E, care era pentru prima data in camaruţa noastra stramta, cu o simpla gaurica.

Mârlănia: Acum, ca la chimie, facem niste reactii: PP si N erup vulcanic in contextul lui E. Pentru ca PP, in contact cu E, fierbe (nu e testata, asa iese din calcule). In contextu asta, in baia cu doi electrozi si un catalizator (greu de definit care e care pentru ca se schimba in functie de situatie) PP incearca o reactie expansiva cu E care e ELEMENT RAR, sau GAZ NOBIL, deci inert. Asadar lui PP nu-i va merge cu E si va resimti o implozie. Urmeaza partea delicata: Ar putea sari la gatul catalizatorului sau la gatul electrodului pe care s-a depus sare de E. Indiferent unde sare, catalizatorul nu va face altceva decat sa-l conduca la explozie si sa se imprastie complet pe electrodul cu saruri E. Moment in care singura solutie e sa scoti electrodul respectiv din baia de bere, impreuna cu E, ducand inevitabil la un avort al serii. Dupa cum ati vazut, mai exista doua elemente invizibile, N1 si N2, care nu apar niciunde. Astea se simplifica… cred.

Asadar, baia si electrozii trebuie sa ia o decizie. Cum izolam E de PP? Problemele s-au rezolvat de la sine intrucat E s-a consumat rapid si a disparut inainte sa se toarne putin PP in solutie.

Antiteza: Cand E ajunge in baia electrostatica, se electrizeaza. Si incepe sa imprastie fulgere. Gumarlu va ramane pe loc. Catalizatorul va crea haos iar electrodul va dirija sarurile E catre situatiile recurente create in haos de catre catalizator.

Ce s-a-ntamplat in seara aia?! Nici noi nu stim cu precizie maxima. Dar la nivel de milimetru putem pozitiona fiecare reactie. Pentru ca nimic n-a fost personal. Exact asa cum Joker construieste caderea lui Harvey Dent.

[ai amintiri cu situatii? Poti sa numesti doua intamplari hazlii? Scrie-ne pe adresa redactiei! Daca nu, pentru reclamatii, te astept cu drag la ghiseu pe 9 iulie intre 12 si 17.]

Au aparut pe rand si elementele PP, si N, si BIM, si S, si am plecat. Eo cu S. La Apaşu’ unde ma astepta un bun prieten. E inutil sa precizez ca nu m-am culcat pana la 3. Cui ii e lene sa calculeze sunt 3 ore de somn in 24 de ore. Si-am sperat ca pot sa dorm de la 3 pana pe la 1, 1 jumate.

Conspiratia din capu’ meu: la 9 primesc un telefon. “Buna ziua, sun in legatura cu apartamentul de inchiriat. Mai e valabila oferta?” CEE?! ‘Te-n gat de cretin. Urasc cand sunt mahmur sa sune telefonul. Mai ales cand greseste numarul. Si-am mai primit un telefon “tras la xerox” la ora 10:30, si inca unu la 11 si un sfert si inca unu la 12 si inca unu la 1 jumate si inca unu la 2:30 si inca unu la 2:40 si inca unu la 3. De la persoane diferite, de pe numere diferite. Undeva intre al 3-lea si al 4-lea telefon m-am lamurit: erau de la agentii imobiliare din Timisoara, vazusera in ziarul local un anunt cu numarul meu de telefon. “Scosesem” pe piata pentru inchiriere un apartament cu 2 camere, intr-o zona buna, bloc retras cu 270 de euro pe luna.

Am crezut ca elementul Vector ŞŢQ se tinea de glume, si postase anuntu’ la misto. E o gluma proasta, nedemna de el. Dar el era principalul suspect. Aveam eu motivele mele. Si l-am sunat. NU era el de vina.

Pana sa-l sun, eram nervos. Dupa cum am spus, cand sunt nervos/suparat, imi vin idei: urma sa bag fum in problema sa vad pe unde-i gaura si sa ma lamuresc cine-i de vina. Urma sa postez un anunt cu numarul lui, cu aceeasi oferta, in acelasi loc. Important era de unde primesc feedback-u. Asta mi-ar fi aratat daca era pus de el sau nu. N-am mai pus anuntu’, am decis sa il sun. Si NU era el de vina. Sa mai ai incredere in cretinii de la tipografie!

Asadar, cu cele 6 ore de somn si cu nervii acumulati, m-am dus sa-mi vad de treburile mele, printre care si vanatoarea pentru cadoul ideal. Urma sa ma duc la ziua unui fost coleg de camera.

Seara: Nu face obiectul post-ului seara zilei de nastere intrucat aia e alta mancare de peste. Relevanta e doar in ora 5:30 cand am ajuns inapoi la camin si m-am bagat in pat.

Proteza: Astazi de dimineata si pana acu’ am “mahmurit”. E senzatia speciala care te sfasie cand ti-e lumea mai draga. Sunt cu curu-n sus, deci am idei, deci scriu. Ca sa le consum, si ca sa le citesti. Intre timp, aura speciala a zilelor astora in care abia daca am dormit, consta in toate mizeriile care au iesit la suprafata. Seara chimica s-a lasat cu neajunsuri de comunicare si cu tone de gunoaie pe care le-am lasat in urma noastra asa cum romanasu prieten cu natura lasa PET-uri si ambalaje de la mititei cu sos pe ei, la marginea padurii dupa implinitorul gratarel din duminica de 1 Mai. Proteza e ceea ce va purta seara aia ingropata in mintile tuturor sub forme diferite. Unii n-au ineles nimic, altii au trait o experienta uitata, iar cei mai tristi sunt cei care poarta sangele aripilor ideologice frante in razboiul CULTULUI PERSONALITATII. Amin!

Concluzia: Am bilete la teatru in seara asta… nici sa mahmuresc nu pot. Bine ca m-am trezit cu doua ore libere pe cap si am putut sa scriu blogu asta. Ca altfel imi luam campii! LA ANU SI LA MULTI ANI!

Radu.

PS. Vezi ba, catalizatorule ca n-a fost vorba despre tine?!


3 Responses to “Geneza ProTezei in AntiTeza cu Teza IpoTezei”


  1. 1 endemic87
    February 1, 2009 at 17:05

    ba, sa lamurim citorii, da’o’n p***. Multe din personajele de mai sus nu au aparut niciodata. Si daca n-au aparut e semn ca n-ai de ce sa presupui ca ar fi aparut. ai creat ambiguitate prin introducerea unor oameni care n-au existat niciodata in discutie.

    PP este un personaj mitologic in contextul general si este mult mai mult decat un personaj pseudo-perturbator. Vorba aia, daca si-a facut simtita prezenta fara sa fie acolo, tre sa fie ceva de capu lui chiar daca nu va iubiti. El este de fapt BIM, nu PP. PP e altcineva care era in alta parte, la gagica-sa, si nici n-ai de ce sa presupui ce-ar fi fost daca ar fi fost acolo. V* nu e niciun BIM, e altceva. Nu presupune ca poti sa-l incadrezi pe V*, nici eu nu pot si l-am vazut de cateva ori. Si nici el nu era acolo. SP nu exista, ca nu exista suflete pereche si tu ai presupus din nou o poveste care nu exista. SP nu ar fi existat, decat daca avea K* chef sa paraseasca incinta. >:)
    STQ nu e atat de diabolic, e un om bun in esenta lui si daca vrea sa-ti plateasca ceva te-anunta personal la tine la usa. deci ai integrat prea mult in poveste personaje care NU AU FOST acolo si ai diluat esenta. concluzia de-obicei e una simpla. Ne place sau nu ne place de un om. Daca ne place ne dam silinta sa fim comunicativi si simpatici si sa lasam pe cat posibil violenta de zi cu zi deoparte si sa-i propunem o discutie interesanta sau un joculet cat de cat sa nu se scorojeasca peretii de plictiseala asa ca de la gazda la musafir. iar daca nu ne place am dat un telefon (de-obicei eu), i-am pus pielea pe masa de calcat si ii dam foc la viata. Ti s-a parut ca am dat vreun telefon dupa primele 5 minute? Si mai e un loc unde gresesti: cutiuta aia nu e atat de intima. Numara si-o sa-ti iasa mai mult de 100-200 de personaje principale si asta daca le numeri doar pe alea care conteaza. Daca numeri si satelitii s-ar putea sa-ti iasa numere astronomice.

    (urmatoarul paragraf e un pamflet, o metafora. nu are nicio legatura cu realitatea)

    toate teoriile lu’ peste la gratar il presupun pe joker in anumite culori: fie sagetator, fie fecioara, fie scorpion, fie leu. ceea ce vreau eu sa pun e urmatoarea intrebare:

    si daca nu e niciuna din zodiile astea CE FACI?

    • 2 rhk
      February 1, 2009 at 21:06

      nu ai inteles pe deplin ce am scris eu acolo. ai luat-o mai mult de cat trebuia in sensul personal. eu zic asa: personajele alea sunt in povestea mea. asa se relationeaza in ei in lumea mea. si asta e un scenariu bolnav de rac deviat temporar.

      si ca sa raspund la intrebare: faci ce poti sa fugi. daca nu poti sa fugi, tre sa dai all-in, ca daca ai si tu ceva de pierdut, poate lupti sa iesi.

  2. 3 endemic87
    February 2, 2009 at 3:23

    scenariu de leu nervos pe imoralitate: eu bag fum si iese cartita firara dreaq de cartita nenorocita, ca o pun pe gratar:D
    cretule, cred ca trebuie sa multumim si sa ramanem indatorati moral acestui dan iosif al grupului nostru care a iesit ca nebunu cu pieptu dezgolit si a subliniat cu markeru strident aceste multe mizerii… care intr-adevar… au iesit la suprafata. stai ca facem un chico si-un braistorming in stare de tensiune. sa vezi ce iese:D


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: