16
Apr
10

despre motoferastrau

Mdea… am lipsit si-o sa mai lipsesc, da’ nu pot sa-mi dezamagesc unicul cititor.

Din ciclul “Contemplari porcine a lumii ovine”®, volumul “Viata asta-i carusel, bine ca ma dau in el”. Am trecut azi pe la Universitate. Va amintiti de artistul de anu’ trecut care-a vopsit apa din fantanile arteziene din Bucuresti? Da, da… Ala care-a “dat o pata de culoare” pe buca orasului asta trist. Aham… Recidiveaza cred. Adica e tot artistu ala, ori artileristul din Normandia. Inca n-am reusit sa aflu. Fantana de la Universitate e rosie. Ma rog… apa e rosie. Da’ nu rosie-rosie, ci visinie-sangerie. Arata totu’ ca o gluma sinistra facuta a doua zi dupa Debarcare la marginea plajei.

[Later Edit: aa.. chiar era vorba de sange. Cica-i marsu bolnavilor de hemofilie. Asa dom’le! Arata-ti-le ce patesc daca se taie! Fantani arteziene umane care sunt!]

In alta ordine de idei…  Eo-s pasnic de fel, da’ am si eo o dorinta sfasietoare: sa-mi donati si mie un leu sa pot sa-mi cumpar motoferastrau. Vreau si eo unu frumos, cu dinti solizi, cu carcasa portocalie. Sa fie usor de intretinut, sa aiba durabilitate maxima, sa aiba sistem LowVib® si SmartStart®. Vreau sa-mi fut cu aerograful un stencil mare si sa scriu pe partea pe care nu scrie Husqvarna “PRIETENIA”. Asta e traducere din rusa “Drujba”. Vreau sa am “prietenia” cu mine oriunde m-as duce. Vreau sa ma reinventez. Vreau sa reinventez odata cu mine si viata de club. Vreau sa dansez agitat pe muzica lu’ Alexandra Ungureanu (daca o mai canta) si sa flutur in aer motoferastraul “prietenia”. Vreau sa aud cum geme-n microfon digeiu si ne invita pe toti sa ridicam mainile-n aer. Vreau sa ma bucur, pentru ca sunt trist. Uite! Nicolae Guta era trist si s-a reinventat. Nicolae Guta canta manelo-rock si vreau sa ma “imprietenesc” cu el, sa-i povestesc despre orizonturi indepartate cum ar fi black-manele sau deth-manele. Promit sa vopsesc, in cinstea lui, fantana de la Universitate. Tot in rosu, chiar daca nu-s original.


4 Responses to “despre motoferastrau”


  1. 1 wke
    April 16, 2010 at 17:41

    Prietenul la nevoie se cunoaste.
    Ține-ți prietenii aproape, și dușmanii și mai aproape
    observatie: nu privi arta așa de abstract. În lumea artiștilor explicațiile sunt mult mai simple, de exemplu artistul era o ea și era în perioada aia a lunii.
    Ferește-mă, Doamne, de prieteni, că de dușmani fă feresc și singur gen.

  2. 2 gretel
    April 20, 2010 at 19:12

    am inteles. mi-a luat un pic de timp, dar am inteles. TU ai nevoie de afectiune. esti singur si ne-nteles. dar sa stii ca eu te-am inteles. dada, stiu ca ma repet. eu mereu ma repet. de fapt si tu te repeti. vrei iar prieteni noi. te-am inteles. si eu vreau sa mai imprietensc cu unii, cu altii. sa socializez, zice-se.

  3. April 22, 2010 at 21:40

    @wke: Cred ca zicala ar trebui sa fie “Fereste-ma doamne de arta feminista, ca de cealata ma fersec si singur”
    Imi place aici, la aprozar “La Raducu”. Ma distrezi, da n-am stat sa-ti comentez la toate alea . Te bag la they say this much. Si poate iti dau add si pe facebook. Da mai incolo.

  4. April 25, 2010 at 13:16

    către blog-admin, comitetu de radacție, astea: când o să ajungi mare și o să te umpli de bani din blog, nu uita că am fost colegi de cămin și dă o bere.


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: